Chinezii sunt un popor destul de sanatos si fara prea multi obezi (obezii au aparut si la ei, in marile orase, odata cu lanturile de fast-food). Cine calatoreste in China si mananca la restaurantele cu meniu traditional va observa cu usurinta ca mai toate felurile de mancare plutesc efectiv in uleiuri – e drept totusi ca se practica foarte mult fierberea si nu prajirea alimentelor.
La o astfel de dieta ne-am astepta la probleme mari de sanatate si la obezitate in masa insa lucrurile nu se petrec chiar asa. Raspunsul trebuie cautat in alte obiceiuri alimentare si nu este de fapt prea greu de gasit. Toti chinezii beau ceai, iar majoritatea bea ceai verde.
Noi in Europa suntem obisnuiti cu ceaiurile traditionale, din plante, sau cu ceaiurile de la pliculete pe care le cumparam din magazine. In realitate nici unele nici altele nu reprezinta adevaratul ceai si iata de ce: – ceaiurile din plante se numesc, de fapt, infuzii de plante pentru ca nu au nimic de a face cu planta numita ceai – ceaiurile din plicuri sunt foarte mult procesate si contin, dupa unele zvonuri, mai mult cozile de la frunzele de ceai decat frunzele in sine. Industria trebuie sa obtina profit – adevaratele ceaiuri vin sub forma de frunza, mai mult sau mai putin prelucrata, dar odata infuzate in apa fierbinte frunzele isi recapata forma originala. Este interesant faptul ca in ultima vreme au inceput sa apara si la noi ceaiurile sub forma de frunza, chiar si companiile europene care industrializeaza ceaiul au scos sortimente premium sub forma de frunze. Desigur, cel mai bun ceai se obtine de la origine, si anume din China. Revenind la calitatile terapeutice ale ceaiului trebuie neaparat sa amintim despre antioxidanti. Frunza de ceai, in momentul recoltarii, contine foarte multi antioxidanti. Prin urmare, cu cat gradul de prelucrare este mai mic, cu atat concentratia de antioxidanti ramane mai ridicata.
De ce sunt importanti antioxidantii? Ei sunt necesari pentru anihilarea radicalilor liberi care circula prin corp si care sunt oxidanti. Acesti radicali liberi au neplacuta proprietate de a fi mai oxidanti decat oxigenul, inlocuindu-l pe acesta din urma in reactiile care au loc la nivelul celulei. Rezultatul direct este imbolnavirea imediata si chiar moartea celulei. Cum corpul nostru depinde de statistica sanatatii celulelor, cu cat sunt mai multe astfel de reactii nesanatoase, cu atat mai repede corpul se imbolnaveste si imbatraneste.
Cat de bune sunt ceaiurile chinezesti la capitolul antioxidanti? Iata mai jos cum se obtin diversele tipuri de ceai chinezesc:
– ceaiul verde – este cel mai putin prelucrat, in fapt doar se usuca, fie cu ajutorul unor oale electrice fie direct prin expunere la soare. Acest sortiment contine cea mai mare concentratie de antioxidanti. Chiar si pentru aceeasi tufa de ceai, frunzele culese primavara, tinere, sunt mult mai active decat cele culese mai tarziu. De aceea un ceai verde din frunze tinere este mult mai scump decat unul mai matur.
– ceaiul semifermentat (sau wulong, oolong) este un ceai „galben” care a trecut un scurt timp printr-un proces de fermentare. Culoarea infuziei este galben deschis si cantitatea de antioxidanti este ceva mai mica. Ca o nota, daca ceaiul verde este lasat prea mult timp in apa fierbinte, apa isi va schimba culoarea din verde in galbena – practic se distruge clorofila, iar nivelul de antioxidanti scade la un nivel asemanator cu cel al ceaiurilor semifermentate
– ceaiul semifermentat un timp mai indelungat este numit in mod obisnuit ceai „rosu” deoarece culoarea infuziei se schimba in rosu rubiniu. Aceste ceaiuri sunt prelucrate si prin adaugare de miere de albine si de alte ingrediente pentru imbunatatirea gustului. Normal, nivelul de antioxidanti este si mai mic decat in cazul ceaiurilor galbene.
– ceaiul complet fermentat – cunoscut drept ceai „negru”, are avantajul ca poate fi pastrat un timp mai indelungat, elibereaza mai multa „caldura” si de aceea se consuma preponderent in anotimpurile reci, insa are cel mai redus nivel de antioxidanti – cu toate acestea semnificativ mai mare decat la „ceaiurile” din plicuri.
