In ziua de astazi, in domeniul medical devine din ce in ce mai amenintatoare angajarea rapunderii pentru malpraxis. Numai in anul 2016 au fost intimati 135 medici, dintre care majoritatea pentru specialitatile de chirurgie, obstetrica-ginecologie si cardiologie/ medicina interna.
Catalina Bordianu Calangiu, Partner Fondator al Casei de Avocatura Bordianu&Asociatii explica pacientilor ce trebuie sa stie inaintea oricarei proceduri medicale, ce acte medicale trebuie sa semneze, care este situatia malpraxisului in Romania si cum sa isi aleaga un avocat bun care sa ii solutioneze situatia in cel mai profesionist mod posibil.
Inainte de a initia orice tip de procedura medicala, uneori chiar si in cazul unor consultatii medicale, investigatii, deci nu numai in cazul interventiilor chirurgicale, pacientul trebuie sa fie informat intr-un limbaj usor de inteles pentru acesta, cu privire la diagnosticul, natura si scopul tratamentului, riscurile si consecintele tratamentului propus, alternativele viabile de tratament, riscurile si consecintele lor, dar si prognosticul bolii fara aplicarea tratamentului. Acordul pacientului informat se obtine in scris, specific pentru manevra/procedura/interventia descrisa si in mod obligatoriu inainte de efectuarea acesteia. In plus pacientii au dreptul sa solicite toate documentele medicale referitoare la interventia respectiva, sa-si aleaga medicul si optiunea terapeutica si are acces la ghidurile de buna practica si inclusiv accesul la justitie pentru a-si rezolva nemultumirile, conform legi drepturilor pacientului nr.46/2003.
Cum iti dai seama daca ai fost victima unui caz de malpraxis?
Conform legii, medicul raspunde civil pentru prejudiciile cauzate din eroare care includ si neglijenta, imprudenta sau cunostinte medicale insuficiente in exercitarea profesiunii, prin acte individuale in cadrul proceduriilor de preventie, diagnostic sau tratament. De asemenea, raspunde pentru prejudiciile ce decurg din nerespectarea cerintelor privind confidentialitatea, obtinerea consimtamantului informat si obligativitatea acordarii asistentei medicale, precum si in cazul depasirii limitelor competentei (efectueaza acte medicale in afara specialitatii/ specializarii sale).
Drepturile pacientului insa trebuie exercitate cu buna-credinta. In orice reclamatie de malpraxis, trebuie identificate in mod corect si complet toate pretentiile partilor. Uneori acestea nu isi cunosc propriile pretentii, sau nu stiu cum sa si le exprime. Viziunea duala, bivalenta, atat din pozitia de pacient, cat si din cea de medic, din perspectiva dispozitiilor legale, nu o poate avea decat un avocat. In momentul in care sunt pusi la aceeasi masa, avocatul poate interveni in mod obiectiv si ajuta partile sa inteleaga mai bine situatia de drept in care se afla, precum si remediile adecvate. Avocatul este o componenta esentiala a oricarei relatii medic-pacient aflate in impas. Pentru aceste situatii, trebuie sa existe atat o abordare juridica, cat si una in specialitatea medicala, dar mai ales una psihologica, pentru ca, in continuare, in domeniul medical, atat pacientul este vulnerabil, fiind in suferinta, cat si medicul, care parcurgand un parcurs profesional extrem de sinuos, este nevoit sa isi construiasca notorietatea cu mari sacrificii.
„In opinia mea, prima reactie ar trebui sa o reprezinte intalnirea cu medicul in vederea obtinerii tuturor informatiilor, clarificarilor si raspunsurilor la intrebarile si solicitarile pacientului. Apreciez ca medierea acestui tip de conflict este esentiala, indiferent de tipul de conflict aparut, de dezacordul sau comportamentul aparent necompatibil dintre partile implicate, un mediator ajuta partile sa simplifice si sa-si inteleaga dezacordurile. Daca solutionarea conflictului nu se realizeaza printr-un mijloc alternativ, atunci pasii urmatori sunt reprezentati de proceduri judiciare: plangeri penale, actiuni in justitie pentru repararea prejudiciilor suferite, precum si administrative: sesizarea comisiilor de specialitate de la nivelul Colegiului Medicilor”, puncteaza Catalina Bordianu.
Care sunt costurile unui proces de malpraxis?
Costurile sunt greu de estimat, depinde de procedura aleasa, de multitudinea probelor administrate, precum si de complexitatea cauzei in sine. Despagubirile acordate trebuie sa reflecte in primul rand daunele materiale suferite, respectiv costurile realizate pentru ameliorarea sau solutionarea problemei medicale uletrior evenimentului declarat. La aceste despagubiri materiale se pot adauga cele morale, pentru prejudiciile aduse calitatii vietii. Cuantumul efectiv care poate fi primit depinde de la o cauza la alta, fiind lasat la aprecierea subiectiva si exclusiva a instantei de judecata.
„Spre exemplu, un medic stomatolog a efectuat un tratament defectuos care l-a facut pe pacient sa se rusineze, sa se retraga din societate, sa isi piarda locul de munca etc. Daunele morale nu sunt cuantificate de o lege. O instanta poate decide daune morale de 5.000 de euro pentru pierderea unui picior si o alta instanta poate decide 1.000.000 de euro daune morale pentru lipsa posibilitatii de a mai zambi”, adauga Catalina Bordianu.
Atat pentru pacient, cat si pentru medic, cauzele de malpraxis reclama resurse complexe si oneroase, fiind o lupta care ar trebui inceputa doar cunoscand in prealabil toate aspectele sale, consecintele si mai ales costurile.
In orice caz, relatia medic-pacient este o relatie eminamente sociala, o legatura care se caracterizeaza prin pozitia de egalitate a partilor, astfel incat medicul si pacientul nu sunt subordonati unul fata de celalalt, dar i o relatie care se construieste pe incredere si respect reciproc. Aceasta este perspectiva corecta de abordare a oricarui derapaj care poate aparea in derularea normala a acestui raport.