Într-un timp relativ scurt, globalizarea a dus la schimbarea ordinii economice mondiale, generând noi provocări, dar totodată și noi posibilități. În acest nou context, multe state din Asia sau America Latină, fără rezultate economice deosebite în trecut, au reușit să crească și să devină competitori serioși pentru SUA sau pentru marile puteri economice europene.
Rețeta de succes a acestora ar putea fi aplicată fără probleme și în țara noastră dacă ar exista viziune din partea executivului de la București. Pentru a înregistra o creștere economică substanțială trebuie să fim competitivi. În acest caz România nu poate fi competitivă decât cu condiția să devină mai inovatoare și să răspundă mai eficient necesităților și preferințelor consumatorilor.
Dacă la nivelul UE, Comisia Europeană a decis că pana în anul 2020, 3% din PIB-ul fiecărui stat membru (2% pentru România) să fie direcționat către cercetare, dezvoltare și inovare, din nefericire este greu de crezut că țara noastră va atinge această țintă în contextul alocărilor bugetare actuale ale Guvernului României. În prezent ocupăm unul dintre locurile codașe la nivel european, numai Bulgaria stând mai prost decât noi la capitolul inovare.
„Se pare ca prioritățile acestui Guvern sunt cu totul altele decât cele europene. Cu o alocare pentru cercetare și inovare de sub 0.3 % din PIB tara noastră se confruntă cu dificultăți mari în transformarea rezultatelor cercetării în produse și servicii inovatoare care ulterior să ajungă pe piață. Capacitatea de a inova, dar și de a transpune inovarea în soluții de piață viabile reprezintă obiectivul central al competitivității și este inacceptabilă atitudinea Guvernului” a declarat Petru Luhan, europarlamentarul care în 2011 a organizat la Bruxelles un amplu eveniment de promovare a invențiilor românești.
În România, numărul firmelor inovatoare este de trei până la patru ori mai mic ca pondere în comparație cu media Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, dezvoltarea durabila pe termen mediu și lung și integrarea cu succes a pieței românești în cadrul celei europene nu este posibilă fără dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere.
„Având în vedere noile alocări financiare din surse publice pentru inovare și cercetare, pot spune că toată baza rămâne acum în investitorii privați și in fondurile europene. Pentru a reduce decalajele dintre țara noastră și restul statelor membre, invit pe aceasta cale toți posibilii beneficiari, respectiv cercetătorii, institutele de cercetare, universitățile și în special IMM-urile să aibă în vedere posibilitatea de a obține finanțare din programele europene, precum Orizont 2020, ce beneficiază de un buget de aproximativ 80 de miliarde de euro, sau fondurile structurale, ce vor avea axe bine definite pentru inovare în următoarea perioadă de programare 2014-2020” a mai declarat Petru Luhan. Din ultimul raport de monitorizare al Comisiei Europene reiese că țara noastră stă cel mai prost din Europa la capitolul dezvoltarea de produse și servicii inovatoare de către IMM-uri și la investiții in cercetare și dezvoltare în sectorul de business.
„Doresc să atrag atenția in special IMM-urilor asupra finanțărilor din instrumentul pentru întreprinderi mici și mijlocii, ce va beneficia de minim 20% din bugetul total al programului Orizont 2020, o inițiativă binevenită ce se va adresa tuturor tipurilor de IMM-uri inovatoare care demonstrează o ambiție puternică de a se dezvolta sustenabil și de a se extinde la nivel internațional. În plus, creșterea capitalului Băncii Europene de Investiții cu 10 miliarde de euro va permite consolidarea capacitații de creditare pentru perioada 2012-2015, una dintre prioritățile instituției fiind lărgirea gamei de creditare pentru partenerii bancari ce finanțează IMM-urile.” a declarat Petru Luhan, membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European.